Mic dictionar de genetica

genetica si taxonomie

by ADX  

       De multe ori, in articolele de specialitate referitoare la Symphysodon Discus sunt folositi anumiti termeni a caror intelegere este necesara pentru a interpreta corect afirmatiile respective. Prin urmare, consider ca definirea termenilor specifici este cat se poate de utila. Introduc prin acest articol cateva notiuni de baza, dar am rugamintea la cei care stiu mai multe in acest domeniu sa isi aduca contributia cu completari si / sau cu eventuale corectii. De asemenea, enuntarea si explicarea unor principii ale geneticii (precum cel al lui Mendel), precum si "aplicatiile" cu trimitere la varietatile cunoscute de Discus si combinatiile dintre ele, vor intregi in mod fericit acest subiect.

 
Asadar:
 
       Gregor Johann Mendel:

Gregor Johann Mendel

   Preot si om de stiinta austriac, supranumit si "parintele geneticii moderne", datorita faptului ca intr-o lucrare publicata in anul 1866 a adus pentru prima data in discutie notiuni de genetica. Acesta a enuntat cateva principii ale mostenirii genetice pe baza unor trasaturi particulare ale unor varietati de mazare. Mendel a apreciat ca fiecare parinte are perechi de "unitati" si ca doar o "unitate" din fiecare pereche contribuie la formarea urmasului. "Unitatile" lui Mendel se numesc acum "gene".

       Gena:    Cuvāntul "gena" provine din limba greaca (genos = origine) si a fost folosit pentru prima data īn 1909 de catre botanistul danez Wilhelm Johannsen. Genele sunt unitati purtatoare a ereditatii īn organismele vii. Ele sunt constituite din secvente ADN si asigura bazele dezvoltarii si functiilor celulelor, organelor si indivizilor.

       ADN (Acid Dezoxiribonucleic) (Engl: DNA = Deoxyribonucleic Acid):
spirala ADN

   ADN-ul este o substanta complexa care se gaseste mai ales īn nucleul celulelor vii, avānd un rol important īn transmiterea ereditara a unor caractere si īnsusiri. Este un acid nucleic ce contine instructiunile genetice necesare pentru dezvoltarea si functionarea tuturor organismelor vii cunoscute, avand ca principal rol stocarea informatiilor genetice pe termen lung. Vizual, este reprezentat printr-o spirala ale carei secvente (segmente) contin instructiunile necesare construirii celorlalte componente ale celulelor. Aceste secvente ale ADN-ului sunt numite "gene", dar ADN-ul mai contine si alte secvente cu rol structural, sau care sunt implicate in reglarea informatiei genetice.

       Cromozom:
cromozom

   Cuvantul "cromozom" provine din limba greaca (chromo = nuanta si soma = obiect) si reprezinta o forma organizata de macromolecule ADN, care contin mai multe gene si secvente nucleotide, cu rol īn pastrarea informatiei ereditare a celulei. Coromozomul contine un singur lant (continuu) de ADN, care la randul lui este format din gene, elemente regulatoare si secvente nucleotide. Cu alte cuvinte este un corpuscul al nucleului, purtator al caracterelor ereditare, care se formeaza īn timpul diviziunii celulei si care este variabil ca forma, la fiecare specie.

       Alela (engl: Allele):
Alela este o secventa de ADN ce ocupa o anumita pozitie intr-un cromozom. In mod curent, alela este o secventa ce codifica gene, dar se intampla ca termenul sa fie utilizat cu referire la o secventa nongenetica. Mai exact, alela reprezinta oricare dintr-o serie de doua sau mai multe gene diferite, ce ocupa o anumita pozitie intr-un anume cromozom (la diploizi, este vorba de "bagajul" unuia dintre parinti). Un organism diploid poseda in celulele somatice cromozomi omologi imperecheati, acestia continand doua copii pentru fiecare gena.
   --> Un organism pentru care cele doua copii ale genelor sunt identice (asta insemnand ca are aceleasi alele) este numit "homozigot" fata de acele gene.
   --> Un organism care are doua alele diferite ale genei respective, este numit "heterozigot". Fenotipul asociat cu o anumita alela poate sa fie "dominant", "recesiv" sau nici dominant, nici recesiv. Un fenotip dominant se exprima cand cel putin o alela dintre tipurile asociate este prezenta, in timp ce un fenotip recesiv se va exprima numai daca ambele alele sunt ale tipului asociat. Totusi, in organismele heterozigote sunt si cazuri de "dominanta incompleta", cand alelele isi amesteca trasaturile, fenotipul descendentului posedand o combinatie a celor doua trasaturi distincte ale parintilor.
       Exemplificand, sa consideram situatia in care unul dintre parinti este rosu, iar celalalt este alb. Daca fenotipul alb este dominant si cel rosu este recesiv, majoritatea descendentilor (cca. 2/3) vor fi albi (deoarece vor fi albi, atat descendentii cu o alela alba si una rosie, cat si cei cu doua alele albe). descendentii rosii vor fi, evident, mai putini (cca. 1/3). ... dar daca ne aflam intr-o situatie de dominanta incompleta, vor aparea la descendenti, intr-o anumita proportie, si fenotipuri roz, sau albe cu pete rosii... Evident ca exemplul dat poate fi aplicat si la ceea ce ne interesaza pe noi in primul rand... astfel, in functie de proportiile pe care le vom obtine in fenotipurile descendentilor, ne putem da seama de taria fenotipurilor celor doi parinti...

       Genom:    Prin genom se īntelege masa totala de gene si alte informatii ereditare ale unei unitati structurale cu capacitati potentiale de autonomie īn exercitarea functiilor legate de ereditate, diversitate si determinare a caracterelor. Genomii organismelor unei specii constituie genofondul acelei specii.

       Genotip:    Genotipul reprezinta totalitatea proprietatilor ereditare ale unui organism. Cu alte cuvinte, reprezinta atat caracteristicile vizibile in fenotip, cat si trasaturile care ii confera rezistenta la boli, functionarea organelor etc.

       Fenotip:    Fenotipul reprezinta totalitatea trasaturilor observabile ale unui organism (culoare, forma, comportament etc.).

       Linkage (transmiterea inlantuita a genelor):    Este unul din fenomenele vinovate de esecurile in obtinerea unor varietati noi. In esenta (nu se vrea o definitie) insemna ca nu toate genele segrega independent (una din tezele mendeliene) ci unele se transmit inlantuite (de aici si denumirea). Pe acest aspect se bazeaza si unele metode (denumite inpropriu inginerie genetica) de selectare a unor caractere (de ex. rezistenta la anumite boli) ca urmare a legarii acestei gene de alta care determina un caracter usor de sesizat (forma, culoare) si astfel usor de izolat si folosit in reproductia controlata. In acvaristica (si nu numai) linkage-ul a condus frecvent la degenerarea unor specii, poate cel mai bun exemplu constituindu-l viviparii. Urmarindu-se un anumit caracter se introduce repetat si gena "legata", care, poate fi determinanta unui caracter de nedorit, pana atunci in stare recesiva. Homozigotarea, prin selectia repetitiva necesara fixarii unui caracter, va conduce inevitabil si la manifestarea constanta a unei "slabiciuni". Astfel, putem avea surpriza ca varietatea obtinuta (cine nu a visat la asa ceva?) sa piarda imunitatea specifica si odata iesita din conditiile speciale "de laborator" sa fie victima unor paraziti in genere inofensvi ptr. specia in sine. Sensibilitatea varietatilor noi este binecunoscuta, nu numai de catre discusari, iar linkage-ul este unul dintre principalii vinovati. La polul opus, se situeaza efectul "heterozis": descendentii obtinuti din incrucisarea a doua linii pure, au caracteristici superioare parintilor. Fenomenul se manifesta numai la prima generatie. (contributie Dragosdiscus)

 

       nota: pentru discutii si comentarii va sta la dispozitie forumul DCR