It is currently Fri Mar 29, 2024 2:48 pm

All times are UTC + 2 hours [ DST ]




Post new topic Reply to topic  [ 5 posts ] 
Author Message
 Post subject: Cosangvinizarea in acvaristica
PostPosted: Sun Sep 09, 2012 11:28 pm 
Offline
User avatar

Joined: Tue Feb 16, 2010 9:42 pm
Posts: 1785
Location: Busteni - Prahova/Brasov
Atunci cand se incearca fixarea unui caracter sau mentinerea unei linii coloristice, cosangvinizarea(incrucisarea intre exemplare inrudite) este necesara si pe langa caracteristicile fenotipice dorite de catre crescator tind sa se acumuleze si unele trasaturi nedorite ...rezistenta mai scazuta la boli, malformatii, fertilitate scazuta sau chiar sterilitate etc. Asta se intampla pentru ca uneori genele care controleaza caracterele dorite sunt inlantuite(linkage) cu cele care produc efecte nedorite. Cu alte cuvinte "genele dorite" si "genele nedorite" sunt situate in acelasi cromozom si se transmit "la pachet". Iar atunci cand se practica cosangvinizarea, acele gene, care de multe ori sunt recesive, au ocazia sa se manifeste fenotipic.

In natura datorita fondului genetic mai variat pe care-l are o specie reprezentat si printr-un numar mai mare de exemplare, alelele(versiune a unei gene) care pot sa determine trasaturi care sunt in detrimentul supravietuirii sunt dominate de alele care determina caractere "normale" ale speciei si astfel nu se manifesta caracterele "slabe". In cazul in care apar totusi unele anomalii, natura isi spune cuvantul si...supravietuieste cel mai potrivit pentru mediul respectiv. Spre exemplu exemplarele albinotice nu au ocazia sa prolifereze in natura pentru ca au vazut mai slab si sunt mai usor reperate de pradatori. In schimb in conditii de laborator/captivitate nu exista presiunea selectiva a mediului natural.

Dr. Eduard Schmidt-Focke a putut observa la Betta splendens efectele cosangvinizarii. Degenerarea a aparut dupa 6-8 generatii, la 3 din cele 4 varietati coloristice cu care a lucrat la vremea respectiva. Intr-unul dintre cazuri femelele aveau ovarele numai pe o parte. In altul pestii si-au pierdut instinctul de lupta...curios pentru "pestele luptator" ne-am putea gandi. Una dintre linii a dezvoltat un tip de carcinom care se transmitea doar la linia respectiva, nu si la altele. Insa una din din cele 4 varietati a putut fi reprodusa fara probleme mai bine de 70 generatii.
La una din liniile cosangvinizate, discusii nu mai atingeau marimea maxima dupa 6 generatii. Dupa 11 generatii cresteau doar pana la 12cm la varsta de 1.5ani. Masculii fertizilizau normal, dar femelele faceau icre mai putine 70-80 la numar. ("Schmidt-Focke's DISCUS BOOK" - Dr. Eduard Schmidt-Focke).

In cazul varietatii Leopard Snakeskin, incrucisand intre 2 LSS rezulta exemplare cu model deficitar fata de parinti, cu mai putine puncte si zone complet acoperite de colorit potrivit lui Andrew Soh ("Discus - The Naked Truth" - Andrew Soh).

Cu ani in urma am observat la xipho ca dupa dupa 2-3 generatii de cosangvinizare o buna parte dintre urmasi aveau mandibula mai scurta decat in mod normal. Pestii la origine proveneau de la acelasi crescator si cel mai probabil prezentau deja un grad destul de mare de cosangvinizare. Asa s-ar explica de ce a aparut defectul relativ repede in generatiile urmatoare. Problema a fost rezolvata in generatia urmatoare prin incrucisarea cu exemplare neinrudite(alta sursa). Astfel ca unele femele cu mandibula scurta dar cu alte caracteristici dorite de mine incrucisate cu masculi cu mandibula normala au dat nastere numai la pui fara defectul respectiv. Interesant este faptul ca din aceste exemplare incrucisate intre ele din nou 2-3 generatii nu au mai aparut pui cu defect. Deci a fost vorba de un mecanism genetic mai complex decat "dominant vs. recesiv" ce facea ca fenotipul cu defect(mandibula scurta) sa nu mai apara in generatiile urmatoare.

Bineinteles ca exista destui xipho care pot fi incrucisati frate-sora multe generatii la rand fara sa apara probleme deosebite.

Alt fenomen interesant la xipho e aparitia formatiunilor tumorale canceroase la unele din varietatile sau hibrizii care prezinta melanina(pigment negru). Datorita cosangvinizarii aceste tumori tind sa apara in zona cozii in special. Se prezinta ca niste umflaturi sau aparent sunt "solzi zbarliti" in zona respectiva. La varietatea "berliner"(rosu "stropit cu negru) spre exemplu nu este ceva neobisnuit aparitia acestor tomori in urma cosangvinizarii astfel ca unele exemplare pur si simplu au inotatoarea caudala aproape inexistenta. Nu e foarte istet sa se utilizeze pentru reprodus 2 exemplare cu mult negru in inotatoarea caudala si in pedunculul caudal pentru ca altfel o sa apara o degenerare foarte repede. Nu e de mirare ca diversele varietati si specii de Xiphophorus sp. sunt utilizate pentru studierea cancerului.

La guppy am intalnit in urma cu cativa ani la o varietate superba de leopard o degenerare a coloritului si a modelului dupa 3-4 generatii de cosangvinizare. Generatia F1 a provenit dintr-o singura pereche. Culoarea galbena din coada a devenit alb-galbuie si la unele exemplare punctele punctele negre incepeau sa arate a linii. Forma cozii de asemenea a inceput sa aiba de suferit si sa se scurteze.

Unii crescatori de guppy de show se confrunta uneori cu probleme de sterilitate, cum e cazul la albino, in special daca se cosangvinizeaza cateva generatii la rand. Sterilitatea nu e datorata neaparat cosangvinizarii. Am intalnit un caz in care masculii F1 de Yellow Micariff dintr-o incrucisare de Yellow Snakeskin X Yellow Micariff pareau sa fi fost sterili(desi erau activi si se imperecheau cu femelele) deoarece femelele au facut oua nu pui in timp ce fratii lor Snakeskin n-au avut problema asta.
Alte varietati de guppy cum ar fi Moscow Blue au fost mult mai stabile. Au fost reprodusi ani la rand fara probleme.

O metoda de a reduce efectele cosangvinizarii este reproducerea "in linie" sau linebreeding. Asta inseamna impartirea reproducatorilor in cel putin 2 linii cu care se merge in paralel. Sa zicem ca se doreste reproducerea de Red Turquoise spre exemplu dintr-o ponta de pui achizitionata. La maturitate se formeaza 2 perechi dupa criteriile dorite. Puii rezultati dintr-o pereche(linia 1 sa zicem) in F1 sunt incrucisati frate x sora, in F2 din nou frate x sora...s.a.m.d. La fel se procedeaza si cu perechea a 2-a. In F3, F4 sau cand situatia o cere exemplare din linia 1 sunt incrucisate cu exemplare din linia 2. Masculi din linia 1 cu femele din linia 2 si invers, femele din linia 1 cu masculi din linia 2. In felul asta desi se incruciseaza intre exemplare inrudite se poate pastra o diversitate genetica ceva mai mare si in acelasi timp si caracteristicile varietatii pe o perioada mai lunga. In cazul in care intr-una din linii apar neplaceri legate de cosangvinizare exista "o rezerva" reprezentata de cealalta(sau celelalte linii) la care se poate apela pentru incrucisare.

Din cele cateva exemple de mai sus se poate vedea ca efectele cosangvinizarii(inbreeding - engleza) difera de la caz la caz chiar si la aceeasi specie si nu se poate spune cu certitudine de la a cata generatie incep problemele si care anume ar fi acelea. Uneori se pot cosangviniza multe generatii la rand fara probleme evidente, alteori in 2-4 generatii pot da semne de degenerare. Sa nu uitam ca in cazul discusilor spre exemplu multi acvaristi cumpara de la un crescator, importator sau magazin un mic grup de pui cu intentia de a-i reproduce. Ei bine, nu de putine ori pestii respectivi sunt deja rezultatul cosanvinizarii a mai multor generatii. De asemenea exista o neintelegere in perceptia publica despre asa zisele "linii pure"(cu referire la rasele create/selectate de om) cum ca s-ar reproduce la nesfarsit si-si pastreaza caracteristicile. In realitate nu sunt multe "linii pure". Multe din asa zisele varietati sunt destul de instabile si trebuiesc incrucisate periodic cu pesti neinruditi, uneori si foarte diferiti pentru a se mentine caracteristicile fenotipice. In plus, cu exceptia unor mutatii, toate varietatile au fost la origine "corcituri" ...cum peiorativ sunt denumiti hibrizii de catre necunoscatori. Fie ca anumite incrucisari au fost facute intentionat sau "cum s-a nimerit" a dus la deslusirea transmiterii anumitor caractere, iar ulterior aceste informatii au putut fi folosite ca unelte in obtinerea sau imbunatatirea(d.p.d.v. al crescatorului) a unor varietati. Asa ca uneori hibridarea facuta cu cap e benefica si chiar necesara in functie de ce se urmareste.

_________________
Album
Video
Discusi, filtre, oua de artemia, astaxantina
0723663680

"It never ceases to surprise me at the infinite capacity of the human mind to resist the introduction of useful knowledge." Thomas Raynesford Lounsbury


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Cosangvinizarea in acvaristica
PostPosted: Mon Sep 10, 2012 10:16 pm 
Offline
Site Admin
User avatar

Joined: Fri Feb 12, 2010 9:28 pm
Posts: 2216
Location: Bucuresti
Multumim! ne-ai dat de ci :d_book: tit... :)

_________________
Regulamentul General DCR
I'm back, mai e cineva pe aici?


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Cosangvinizarea in acvaristica
PostPosted: Mon Sep 10, 2012 10:50 pm 
Offline
User avatar

Joined: Sat Feb 20, 2010 10:11 am
Posts: 1662
Location: Focsani
Intr-adevar Ciprian ne-ai dat de citit, da' si tu ai avut ceva treaba. Pina la urma din aceste 2 topicuri ar putea iesi un articol frumusel ;)

_________________
poze


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Cosangvinizarea in acvaristica
PostPosted: Mon Sep 10, 2012 11:36 pm 
Offline
User avatar

Joined: Tue Feb 16, 2010 9:42 pm
Posts: 1785
Location: Busteni - Prahova/Brasov
Initial am vrut sa raspund intr-un topic, apoi m-am "lungit" :lol: . Oricum subiectul nu e epuizat dar sper ca lectura sa ofere o idee ceva mai clara despre fenomen.

_________________
Album
Video
Discusi, filtre, oua de artemia, astaxantina
0723663680

"It never ceases to surprise me at the infinite capacity of the human mind to resist the introduction of useful knowledge." Thomas Raynesford Lounsbury


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Cosangvinizarea in acvaristica
PostPosted: Fri Sep 14, 2012 8:41 am 
Offline
User avatar

Joined: Fri Feb 26, 2010 9:27 pm
Posts: 347
Location: Brasov
Ciprian Marcu wrote:
Sterilitatea nu e datorata neaparat cosangvinizarii. Am intalnit un caz in care masculii F1 de Yellow Micariff dintr-o incrucisare de Yellow Snakeskin X Yellow Micariff pareau sa fi fost sterili(desi erau activi si se imperecheau cu femelele) deoarece femelele au facut oua nu pui in timp ce fratii lor Snakeskin n-au avut problema asta.


Este foarte posibil daca femelele erau toate dintr-o linie sa fi descoperit o "gena letala", dar tot ar fi trebuit sa scoti ceva pui de la ei. Pentru informare si ca sa nu stau eu sa fac un articol pun un link sa cititi despre aceste gene letale (fapt cu care eu m-am confruntat cu multi ani in urma cand aveam canarii motati)

http://www.scribd.com/doc/64247926/9/Gene-letale

_________________
"Cand esti mort, nu stii ca esti mort. Este greu doar pt ceilalti.
La fel si cand esti prost."
Phillippe Geluck


Top
 Profile  
 
Display posts from previous:  Sort by  
Post new topic Reply to topic  [ 5 posts ] 

All times are UTC + 2 hours [ DST ]


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum

Search for:
Jump to:  
cron
Aripi spre viata
Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group