Ce parere aveti despre inelele ceramice BIOMAX de la Fluval? Sunt bune, deoarece sunt mult mai ieftine decat siporaxul?

Eu folosesc si sunt multumit.
Sunt mai ieftine pentru ca tehnologia de fabricatie este mai ieftina. Biomaxurile sunt dintr-o ceramica poroasa, pe cand siporaxul este fabricat printr-un procedeu de sinterizare, care implica o cu totul alta tehnologie (in general, sinterizarea se face cu un fascicul laser de mare densitate de putere (mai sunt insa si alte metode - in cuptoare)).

Producatorul ar vrea sa cumperi tot la 3 luni o portie noua. Daca-i urmezi sfatul devine repede mult mai scump decat orice alt material.

Atunci care ar fi cel mai bun material filtrant dar sa fie si la un pret bun?

Siporaxul sau pietrisul marunt de lava.

Eu am o parere foarte buna despre bilele Eheim si bilele Jbl (nu mai stiu exact denumirea lor). Mai ales cele Jbl la 30 si ceva de ron cu o suprafata de 1500 m2/l eu zic ca sunt la un raport pret/calitate bun.

Tocmai ca ma intreb (inca ) daca reuseste sa se produca un schimb intre apa din miezul bilelor si cel din afara lor, pentru ca-i cam greu de crezut, daca ne gandim ca bacteriile produc si ele un strat gelatinos care ar trebui sa infunde canale atat de adanci.
Cum ajunge nitratul in miezul bilelor?

Incerc sa raspund eu, partial bazandu-ma pe anumite cunostinte, partial bazandu-ma pe anumite presupuneri:

Sa presupunem ca porii sunt deja populati cu bacterii...

(A) >>> Cum intra O2 si NO2 in acesti pori?

Din punct de vedere MACRO, putem lua in consideratie Legea lui Bernoulli, care afirmă că:
"presiunea totală în lungul unei linii de curent, într-un fluid incompresibil şi lipsit de vâscozitate, aflat în curgere staţionară, este constantă" - adica suma presiunilor dinamica, de pozitie si statica este constanta.
Ca si consecinta a acestei legi (desi este vorba despre un fluid real si nu despre unul ideal), daca intr-un fluid aflat in curgere se pune un obiect, datorita diferentelor de presiune dinamica dintre cele doua capete ale obiectului respectiv, va aparea si o diferenta inversa de presiune statica, practic, o presiune care "apasa" pe un perete al obiectului si implicit o depresiune care "trage" din peretele opus, fortand astfel trecerea lichidului (adica a apei oxigenate si "bogata" in NO2) prin obiectul respectiv (in cazul nostru, prin bucata de material poros), daca are posibilitatea (si are, tocmai pentru ca materialul este poros).

Din punct de vedere MICRO, avem de-a face cu forte de atractie mult mai puternice, dar care se manifesta numai in cazul in care moleculele sunt suficient de apropiate. Intra in joc fortele de coesiune dintre moleculele care compun un anumit fluid si fortele de adeziune la suprafata solida (fortele de adeziune sunt forţele de atracţie care se manifestă intre molecule de natură diferită (solid - lichid, lichid - gaz, gaz - solid)). Cu alte cuvinte, daca o molecula de lichid sau de gaz este suficient de aproape de un solid, aceasta va fi atrasa si se va lipi de respectivul solid (in cazul nostru, peretele porului din materialul filtrant). Tinand cont de faptul ca bacteriile consuma anumite molecule, se vor crea asa-numite "goluri", care in scurt timp vor fi ocupate de alte molecule. Astfel, din aproape in aproape, moleculele de NO2 si O2 vor ajunge si in profunzimea materialului poros. Acest fenomen sta la baza efectelor de capilaritate si de adsorbtie.

Sa presupunem ca am raspuns la prima intrebare... urmeaza cea de-a doua:

(B) >>> Cum este evacuat produsul rezidual? (in speta, NO3)

Aici ma gandesc ca poate fi vorba despre o anumita caracteristica naturala, relativ la modul de organizare a materiei vii, care elimina in mod natural reziduurile din organisme sau din colonii de microorganisme. Probabil ca avem colegi pe forum care ne-ar putea spune mai multe despre acest fenomen...