Socul se poate deplasa cu un solenoid comandat cu temporizator, ti-l face un electronist sau il cumperi gata facut pentru iluminatul scarilor din blocuri.
Jiglerul dozeaza benzina care intra in cilindru. In combinatie cu aerul aspirat prin deschizatura socului formeaza amestecul combustibil aspirat in cilindru si se poate deregla in timp, asa ca trebuie controlat cand apar probleme in functionarea motorului. Amestecul mai umed sau mai uscat dintre aer si benzina depinde de reglajul jiglerului si de starea de curatenie a filtrului de burete pentru aer.
Daca nu inchide capacul socului canalul de admisie al aerului in timpul pornirii intra aer prea mult si scade presiunea de aspirare a benzinei. Din cauza presiunii scazute jiglerul nu va mai invinge presiunea arcului care-l tine presat pe orificiul prin care se aspira benzina din rezervorul carburatorului, amestecul devine prea sarac si nu se aprinde.
Daca scapa totusi benzina prea putina pentru aprindere, dupa mai multe incercari se aduna in cilindru si uda bujia, ceea ce duce la concluzia eronata ca motorul ar primi prea multa benzina, cand in realitate primeste prea putina, urmand toate actiunile gresite care urmeaza dupa o asemenea concluzie, respectiv marirea presiunii arcului pe jigler si inchiderea robinetului rezervorului de benzina. Abia atunci se constata eventual greseala si se reia totul de la inceput. Daca nu-i cunosti functionarea in amanunt il urci pe acoperisul blocului, te uiti daca nu trece careva pe strada, zici scurt un
"Mortii matii" si-l arunci peste margine.
Reglajul jiglerului este o actiune care cere multa indemanare si o doza buna de experienta. O bujie rece, care are izolatorul mai scurt, atinge mai greu temperatura la care se produce autocuratarea de zgura. Iarna, sau pentru perioade scurte de functionare, de cateva zeci de minute, la intervale mai mari de stationare ar fi mai buna o bujie calda, care atinge mai devreme tempertura de autocuratare.