Exact, sunt o "grupa" de bacterii cu peste 100 genuri, dintre care unele periculoase pentru om. Dar noi aici nu vorbim de bacteriologie medicala ci de bacteriile anaerobe folositoare ciclului azot (cele care inchid ciclul azot), gen Clostridium butyricum sau Clostridium pasteurianum, care nu prezinta un pericol pentru om.

,, permiteti-mi insa sa fiu reticent la cit de folositoare sint aceste bacterii pentru acvariul cu pesti."
acvaristica se bazeaza pe lucrul in echipa facut de cele doua grupe de bacterii :aerobe si anaerobe ; care daca au suportii adecvati si hrana fac sa mearga bine un sistem (vezi acvariu)fara munca lor nu ar exista acvaristica;poti sa ai filtrul lui peste, pana nu se cicleaza -adica populeaza cu bacterii o sa ai numai probleme cu acvariul(de asta la sterile unde nu prea au multi suporti trebuie sa se schimbe mai des apa, la acvariile cu substrat la suprafata lui traiesc bacteriile aerobe(1-2 cm )iar in profunzime se dezvolta cele anaerobe(aici revin la povestea mai veche cu granulatia :substratul cu granulatie de 0,1-02 mm ofera spatiul ideal pentru bacterii, si nu permite mizeriei sa se acumuleze in profunzime,deci nu se colmateaza asa usor-principiul deep sand bed).De asta in acv. marina exista in sump (pe langa multe altele si reactoare/filtre sau comparimente unde apa trece cu un debit scazut 100-200l/h printr-un mediu foarte poros de exemplu de la seachem:denitrate(vezi postul lui Orinoco) sau matrix sau altele special ca bacteriile anaerobe sa-si poata face bine treaba, la incarcatura biologica existenta acolo(pesti ,corali si alte nevertebrate) fara ele nu s-ar putea

Am inteles.Ramane debitul la 1000 l/h,un burete si cat mai mult micromec sau siporax.Pe traseul in-out si in interiorul filtrului, langa power head am folosit cateva coturi din cupru.Voi avea probleme cu pestii,din cauza lor?

Aproape sigur ca vei avea probleme.

Am sa le inlocuiesc in cel mai scurt timp.You save my life.Multumesc.

Gata.Le-am inlocuit.Sau a fost doar o gluma?

Nu era gluma. Metalele grele chiar daca nu ar fi afectat imediat pestii in timp tot se acumuleaza in organismul lor si ii omoara.

Am gasit o formula de calcul pentru debitul filtrului biologic.Aplicand-o mi-a reiesit o viteza de 18.5 cm/minut.Deci prea mare pentru filtrare biologica.Citat:" Continuam discutiile legate de filtrarea bilogica prin adaugarea de noi informati, legate de debit. Niste omuleti au facut diverse studii cu privire la impactul vitezi de curgere a apei asupra bacteriilor. Cea mai intensa activitate bacteriala s-a inregistrat la viteze de curgere a apei cuprinse intre 5 si 10 cm/min. Sub aceasta viteza, activitatea este lenta, deoarece nu primesc suficienta materie prima si oxigen. Peste aceasta viteza au tendinta de a se desprinde si a pleca in cautarea unor locuri mai linistite.
Iata cum poti afla care este viteza cu care apa curge in filtrul tau:
v [cm/min] = (Q [litri/ora] x 1000) / (60 x A [cm2])
Viteza de curgere ese data de debitul real al filtrului, inmultit cu 1.000, apoit toul se imparte la suprafata x 60. Prin suprafata se intelege Aria cosului, compartimentului din sump, etc.. prin care trece apa
Exemplu: Avem un filtru cu un debit real de 600 litri pe ora, iar cosurile au lungimea de 10cm si latimea de 10cm. Inaltimea cosului nu conteaza. Viteza de curgere a apei prin filtru este (600 x1000) / (60 x 10x 10) = 100 cm/min.
Deducem ca este o viteza prea mare de curgere a apei prin filtru.
Si firesc, ne punem urmatoarea intrebare. Care e debitul potrivit pentru filtrul pe care il am ?
Q [litri/ora] = 60 x A [cm2] x v [cm/min] / 1.000
Exemplu: Avem un filtru cu cosuri cu lungimea de 10 cm si latimea de 10 cm. Consideram o viteza de trecere a apei prin filtru de 10 cm/min (limita superioara a plajei). Debitul trebuie sa fie de 60 x 10 x10 x10 / 1.000 = 60 litri/ora.
Sigur ca veti spune ca un astfel de debit nu asigura circulatia in acvariu si va dau dreptate. Insa nu uitati ca rolul filtrului nu este de recirculare a apei ci de filtrare a apei.
Acestea fiind spune puteti sa va alegeti si filtrul ideal si il puteti regla pentru a avea eficienta maxima. Debitul ideal il stiti, viteza ideala a trecerii apei o puteti calcula foarte simplu, volumul materialului filtrant trecuie sa fie inte 5 si 10% din volumul acvariului, iar debitul filtrului ar trebui sa fie 2 x volumul acvariului.
Sa discutam pe un caz concret.
Avem un acvariu de 100 de litri si dorim sa alegem un filtru. Volumul materialului filtrant are trebui sa fie intre 5 si 10 litri. Debitul filtrului ar trebui sa fie de 200 litri pe ora. Pentru ca viteza de circulatie a apei prin filtru sa fie in plaja ceruta, suprafata cosului ar trebui sa fie de minim 330 cm patrati, dar un cos de 20 cm x 20 cm, ar fi perfect.
Astfel filtrul ideal al unui acvariu de 100 de litri, trebuie sa aiba un debit real de 200 litri/ora iar cosurile suprapuse trbuie sa fie de aproximativ 20x20x25. Voila,
Pentru cei care vor sa construiasca un sump sau un filtru de colt
A [cm2] = (Q [litri/ora] x 1.000) / (60 x v [cm/minut])."Ce parere aveti?

Ar mai fi niste discutii legate de anumite aspecte dar aceste explucatii ar putea fi foarte utile in alegerea filtrului extern sau construirea sumpului. Aceste lucruri ar trebui sa fie stiute mai ales de producatorii de materiale filtrante si filtre externe deoarece daca citesti prospectul produselor respective de cele mai multe ori ai impresia ca cei care l-au scris sunt idioti.

Producatorii ofera spre comercializare filtre cu debite generoase si suprafata de filtrare infima.Dar sunt"de firma".